In noaptea de Duminica 15 Aprilie spre Luni 16 Aprilie se formeaza aspectul de Luna Noua in Berbec. Coordonatele momentului sunt multe si aglomerate: Luna si Soarele se afla in Berbec la gradul 26 in conjunctie cu Uranus, Mercur tocmai si-a reluat astazi mersul direct tot in Berbec, Chiron se pregateste pe 17 Aprilie sa incheie un ciclu zodiacal complet si trece din Pesti in Berbec, in timp de guveratorul acestei lunatii Marte se afla in Capricorn fiind presat de o conjunctie cu Saturn si Pluto (care isi vor incepe si ei perioada de retrogradare in urmatoarele zile).
Se striga NOU, INCEPUT, VIITOR, INAINTE, ACTIUNE. Berbecul este primul semn, avem prima luna noua in semnul sau de la inceperea anului astrologic (considerat echinoctiul de primavara cand Soarele a intrat in Berbec), insa inceputul acesta a avut o frana cu intrarea lui Mercur in retrogradare care ne-a mai pus putin pe ganduri, ne-a dus in trecut, ne-a facut sa re-configuram, re-gandim, re-evaluam.
Se pare ca suntem gata sa ne lansam ca o racheta in actiuni noi, mai ales cu Uranus alaturi si Chiron care schimba semnul (aici aveti un articol pe larg) se preconizeaza la orizont schimbari mari, bruste, neasteptate, neprevazute si care depasesc imaginatia noastra.
Avem un mare accent pe Marte si Berbec, pe energia masculina, pe felul in care actionam, pe individualitate si independenta, pe initiere si curaj. Insa guvernatorul acestei lunatii este in Capricorn. Cu Marte aici alaturi de Saturn si Pluto (intr-un an cu o incarcatura Saturniana) ni se cere sa actionam calculat, cu prudenta, organizat, pas cu pas. Berbecului nu ii place asa, el vrea repede, el vrea acum, el se plictiseste repede, nu are rabdare si timp sa astepte, bate din picioare precum un copil mic si neastamparat. Asa cum spuneam in articolul despre Marte “sarit de pe fix” avem in acest an o reconfigurare a felului in care folosim energia masculina si martiana, cam prost utilizata si inteleasa in ultimii ani buni.
Stiu ca Luna Noua, mai ales aceasta care are o incarcatura speciala, este unul dintre cele mai bune momente sa ne punem intentii, sa acceptam noul in viata noastra, sa-l dorim, sa il chemam, sa ne imprietenim cu el, sa iesim din zona ce confort (mai ales cu atata Berbec), insa cu Saturn si Pluto care vor intra in retrogradare in curand in semnul Capricornului, ceea ce ne setam acum s-ar putea sa dureze mai mult decat ne-am dorit sau propus.
Insa ma intorc la anul Saturnian pe care il avem (imediat in Mai intra si Uranus in Taur si isi domoleste putin energia caracteristica, Venus este si ea in Taur la momentul acestui eveniment astral) si ma tot intreb daca nu cumva in goana asta dupa nou si schimbare pe care noi oamenii am dezvoltat-o nu exista de fapt si o fuga de noi, de trecut, de responsabilitate? Parca niciodata nu e destul, parca mereu e nevoie de altceva, parca niciodata nu avem destul sau nu suntem destul de buni/pregatiti/bogati/destepti. Generatia noastra alearga mereu dupa altceva, nici nu mai are timp sa se bucure de rezultate, nici nu se mai uita in urma la ce a realizat si unde a ajuns, caci mereu apare ceva nou care trebuie facut, un alt munte de urcat, o noua intentie, un nou proiect… niciodata nu e destul, iar acest lucru ne da un sentiment de neimplinire, e o invalidare pe care ne-o aducem din nou si din nou, de fiecare data ne spunem ca nu suntem de ajuns, ca ceva ne lipseste, ca nu suntem inca perfecti, ca mai este nevoie sa facem ceva, suntem incompleti…
Stiu ca poate mesajul meu nu seamana cu ce se scrie despre acest moment astral, insa as vrea sa va ganditi si la el. In goana asta dupa nou, schimbare, mai mult, mai bun, mai frumos, mai mai… dupa cine sau de cine alergam de fapt? Oare nu fugim de noi cei din momentul prezent? De ce nu suntem niciodata de ajuns? De ce nu ne bucuram de ce am reusit pana acum? Un raspuns ar fi ca lucrurile dupa care alergam nu sunt dictate de sufletul nostru, el nu cred ca ne-ar spune vreodata ca nu suntem de ajuns. Inca il avem pe Jupiter in Scorpion si este retrograd, iar escavatorul lui sapa foarte adanc in noi pentru a afla care sunt cele mai autentice dorinte ale sufletului nostru.
Uranus ne indeamna si el sa ne redescoperim uncitatea si sa ne eliberam de paradigmele impuse de societate, ce “trebuie” sa facem, ce “trebuie” sa fim, ce avem nevoie sa fim fericiti.
Va doresc ca la aceasta lunatie sa va setati intentii soptite de suflet, sa va dati seama daca dorintele sunt ale voastre sau ale altora, sa aveti rabdare, sa nu mai puneti presiune pe voi, sa va acceptati prezentul si trecutul si sa va bucurati de muntii deja urcati, sa nu va mai comparati, sa va doriti noul, insa sa onorati vechiul si cel mai important: sa nu mai fugiti de voi, cei din prezent, sub pretextul noului si sa nu mai puneti atata presiune pe voi.
Sursa foto: Carlos Quevedo
astroalchimista.wordpress.com 